duminică, 22 februarie 2015

Serena (2014) Serena




În timpul Marii Depresii, George Pemberton (Bradley Cooper) se instalează împreună cu soția sa, Serena (Jennifer Lawrence), în Carolina de Nord pentru a dezvolta o fabrică de prelucrarea a lemnului pentru construcții. Deși străină în această regiune deloc primitoare, Serena se impune rapid ca egală a bărbaților care conduc acel imperiu forestier. Descoperă, însă, că soțul ei are un copil pe care l-a conceput cu câțiva ani în urmă în acea regiune cu o femeie simplă, Rachel (Ana Ularu), și devine vulnerabilă și sensibilă, dar, când află că ea nu va putea avea niciodată copii, fericirea mariajului lor se destramă definitiv. Din acel moment, singura sa dorință este aceea de a se răzbuna pe fiul nelegitim al lui George.


 



5 comentarii:

  1. Ceea ce începe ca o epopee a cherestelei, cu anvergura şi miza pe care le implică, ajunge să se termine ca o dramă amoroasă, sensul şi suflul iniţial schimbându-se pe parcurs, şi asta pentru că scenaristul Chris Kyle şi regizoarea Susanne Bier se concentrează mai ales pe povestea dintre Pemberton (Bradley Cooper) și Serena (Jennifer Lawrence), și pe felul în care o pasiune poate să se transforme în ceva extrem de sumbru.

    Ambivalenţa personajelor e extrem de bine redată în film. Serena și Pemberton sunt amândoi de o moralitate ambiguă. Scenaristul şi regizoarea îi fac personaje sensibile, care reacţioneaza brutal la un destin dur. În romanul „Serena”, al lui Ron Rash, lucrurile sunt mai tranşante (poate şi mai simpliste) - Pemberton este doar un bărbat slab, iar Serena o femeie fără scrupule. Dacă în carte Serena are mereu un plan, şi o siguranţă de sine, fiind o adevărată femme fatale, o persoană malefică (se lasă în carte posibilitatea ca ea însăşi să fi provocat incendiul în care i-a murit familia), regizoarea Susanne Bier şi scenaristul Chris Kyle i-au dat Serenei mai multă sensibilitate, au făcut-o mai umană, ea oscilează între postura de victimă şi cea de criminal. În film pare să aibă o iubire sinceră pentru Pemberton, dar în carte se sugerează că ea e psihopată.

    RăspundețiȘtergere
  2. O mare împlinire a filmului sunt personajele din Serena - nişte eroi tragici, în fond, produsul unui mediu neprietenos, şi a contextului general. Filmul este foarte bine plasat în epocă, perioada Marii Depresiuni, cu iniţiativele de stat - „Marile parcuri” şi competiţia dintre forţele legii (printre alţii, Șeriful McDowell, jucat de Toby Jones) şi baronii cherestelei. Filmul este plasat într-un moment interesant din istoria SUA: simultan cu evenimentele din Serena, Bonnie și Clyde jefuiau bănci, iar în Chicago se ducea războiul gangsterilor, e momentul înfiripării FBI-ului. Pe acest fond, în peisajul mirific din Carolina de Nord, baronii cherestelei îşi întindeau afacerile. Personajele au mentalitatea acelei lumi. Colonia din inima pădurilor Carolinei de Nord este, practic, o feudă personală a unui baron (Pemberton) al cherestelei, care corupe judecătorii. Muncitorii lucrează în condiţii extrem de grele, dar acceptă asta. Se simte tensiunea dintre lege și ordine și situația grea economică a oamenilor, care sunt forțați să accepte slujbe pe care nu le-ar accepta, dacă nu ar duce-o atât de greu. Filmul ne arată că pentru destinul lor, nici Pemberton (Bradley Cooper), și nici Serena (Jennifer Lawrence) nu sunt vinovaţi, că au acţionat aşa mânaţi de împrejurări. Romanul omonim nu te lasă să vezi asta, creionează personaje slabe (George Pemberton), sau mânate de dorinţa de îmbogăţire, ba chiar malefice (Serena).

    O mare atenţie s-a acordat în film unui personaj secundar, Galloway, jucat de Rhys Ifans; e un personaj foarte complex - vrăjitor, vizionar, vagabond. E un adevărat muntean, un fost condamnat, cunoscut ca fiind cel mai bun ghid de vânătoare din zonă. Este ghidul de vânătoare al lui Pemberton, dar e și angajat la compania acestuia. E un tip misterios care a crescut cu o mamă care avea darul premonițiilor, capabil de o cruzime extraordinară. Ana Ularu este foarte potrivită în rol.

    RăspundețiȘtergere
  3. Ceea ce ar putea deranja la film e liniaritatea acţiunii, nu există flash-backuri care să schiţeze backgroundul cu care intră în poveste personajele, nici revelaţii (doar la Serena, care descoperă la un moment dat ceva din ce face Pemberton), care îi consolidează poziţia de victimă. Nu există turnuri neaşteptate, iar evoluţia personajelor e destul de liniară, mai puţin a Serenei, la care e vorba de un parcurs exploziv, dar totuşi previzibil - de cum vine în Carolina de Nord, şi e întâmpinată de fosta iubită gravidă (Rachel, jucată de Ana Ularu) a lui Pemberton, intuim ce se va întâmpla.

    Filmul începe imediat după Marele Crah din 1929, și chiar la începutul Marii Depresiuni, și este amplasat în comunitatea rurală de tăietori de lemn din Munții Smoky, din nordul Carolinei. George Pemberton (Bradley Cooper) se instalează împreună cu soția sa, Serena (Jennifer Lawrence), în Carolina de Nord pentru a dezvolta o fabrică de prelucrarea a lemnului pentru construcții. Deși străină în această regiune deloc primitoare, Serena se impune rapid ca egală a bărbaților care conduc acel imperiu forestier. Descoperă, însă, că soțul ei are un copil pe care l-a conceput în acea regiune, cu o femeie simplă, Rachel (Ana Ularu), și devine vulnerabilă. Când află că ea nu va putea avea niciodată copii, fericirea mariajului lor se destramă definitiv. Din acel moment, singura sa dorință este aceea de a se răzbuna pe fiul nelegitim al lui George.

    RăspundețiȘtergere
  4. Un film de marea regizoare daneza Susanne Bier care nu m-a convins in ciuda distributiei excelente.
    Sa fie asta un pas inapoi/ o involutie a acesteia sau o exceptie de la filmele bune cu care ne-a obisnuit?Greu de zis ,insa sunt de parere ca nu i-am recunoscut stilul regizoral in aceasta pelicula.
    Multe secvente din film par foarte grabite,total necredibile, iar jocul lui Lawrence pare exagerat, over the top.
    Ca si intaia replica de cucerit o femeie pe care o vezi pentru prima data,personajul lui Cooper zice asa:I think we should be married !!!! si gata....in urmatoarea secventa fuserita...ei 2 sunt si luati....
    Recunosc ca filmul sta bine la capitolul peisaje, costume, vizual, coloana sonora...insa cam atat...Scenariul filmului este un dezastru iar jocul actorilor neconvingator.
    Multi dintre noi eram curiosi cat de consistent va fi rolul romancei noastre dragalase in film..Va spun eu:Are 2-3 replici in tot filmul.What a waste?
    Simt ca se putea mult mai mult de la acest film.
    Sa speram ca Susanne Bier nu va dezamagi in continuare cu urmatoarea ei productie A second Chance.
    Un sfat pentru Susanne:Lasa Hollywood-ul si ramai la filmele tale profunde si pline de incarcatura emotionala.

    RăspundețiȘtergere
  5. Chiar dacă nu face cel mai bun rol, Jennifer Lawrence, iese un pic din rutina filmelor SF & F care aparent îi consumă tot timpul și care, în opinia mea, nu-i pun foarte bine în valoare calitățile artistice. Un film cum a fost Winter's Bone (2010) este mai potrivit decât nesfârșita și plictisitoarea saga The Hunger Games. În fine, e și o problemă de gusturi. Seria X-Man are fanii săi, chit că Jennifer Lawrence este bine ascunsă în spatele unui machiaj futuristic.

    În Serena actrița face un rol bun scoțând din mediocritate un scenariu plat și o regie mediocră. Asta nu înseamnă că filmul e rău. Nu. E un film bunicel ca un teatru provincial la o grădină de vară.

    RăspundețiȘtergere

Postări populare